Sedative si somnifere

1. Tranchilizante

Printre medicamentele psihotrope cel mai frecvent comerializate pe piata germana, locul întâi a fost tinut mult timp de Valium (diazepam), urmat de Adumbran si Praxiten (oxazepam).
Între timp, diazepamul a fost înlocuit de alte benzodiazepine care i-au luat locul de frunte. În Republica Federala Germania, pe piata mdicamentului se gasesc, în principal, urmatoarele tranchilizante:

Denumire comerciala :
Lexotanil
Librium
Valium
Tranxilium
Dalmadorm
Tavor
Nobrium
Mogadan
Adumbran
Praxiten Demetrin
Rohypnol

Tranchilizantele cel mai frecvent utilizate fac parte din categoria benzodiazepinelor.

Actiune:
Tranchilizantele din categoria benzodiazepinelor nu se deosebesc între ele în mod esential, în ceea ce priveste actiunea lor. Industria farmaceutica ofera mereu produse noi. Tranchilizantele au în primul rând o actiune calmanta, antiagresiva, anxiolitica si un oarecare efect tonic-antidepresiv. În plus, majoritatea tranchilizantelor are si o actiune de relaxare a musculaturii voluntare. Diazepamul poate fi utilizat, în afara de aceste indicatii, si la tratamentul imediat al crizelor epileptice. Apoi, tranchilizantele au un efect de distantare fata de durere si de inducere a somnului, fara a suprima însa fazele de vis (somnul paradoxal - n.tr.), asa cum o fac barbituricele.

Tranchilizantele au devenit - dupa alcool - drogul natiunii nr. 2 , probabil, pentru ca "ajuta" la depasirea situatiilor de stres neplacute de la locul de munca sau din mediul familial, pentru ca amelioreaza senzatiile de frica, nelinistea si frustrarea si permit relaxarea fizica si psihica. Mediul înconjurator este vazut ca prin niste "ochelari roz", sunt "diluate" contradictiile, conflictele chinuitoare din trecut îsi pierd semnificatia, totul devine mult mai placut si prietenos, iar viata este mai usor de trait.

Abuz si dependenta
Fara îndoiala, consumul cronic de benzodiazepine în doze mari poate duce, în cazuri individuale, la euforie, instalarea tolerantei si, în final, la dependenta. Tipul de dependenta corespunde celui fata de alcool si barbiturice. Deoarece benzodiazepinele nu se metabolizeaza prin ficat, potentialul de dependenta priveste în special domeniul psihic.

În cazul supradozarii tranchilizantelor pâna la 1 g este posibila instalarea unui somn de 48 de ore.

Riscurile abuzului:

Psihice
- plafonare în plan afectiv, apatie, lipsa trairilor emotionale
- slabirea creativitatii
- incapacitatea rezolvarii conflictelor
- pierderea simtului raspunderii
- comportament social neavenit
- mai rar: manii, accese de furie, halucinatii, psihoze
- cimentarea unor relatii sociale nesatisfacatoare
- posibil, amplificarea starilor depresive

Consecinte pe termen lung:
Deoarece benzodiazepinele actioneaza doar simptomatic si nu rezolva cauza problemelor, acestea nu se rezolva, conflictele nu se pot solutiona, iar frica - cu rol de semnal de alarma - nu mai este perceputa ca atare. Se ajunge la asa-numitul efect rebound (de recadere - n.tr.), manifestat prin insomnie în primele ore ale diminetii, cresterea în greutate, pierderea libidoului, stare generala de slabiciune, buimaceala, dezinteres si mahmureala.

Abstinenta si fenomene de sevraj:
Abstinenta de la benzodiazepine este extrem de dificila si se realizeaza printr-o reducere lenta a medicamentului pâna la eliminare totala.

Fenomene de sevraj:
Anxietate, insomnie, tulburari circulatorii si tulburari gastro-intestinale, crize convulsive.

O problema speciala este politoxicomania:
Multi dependenti de medicamente consuma concomitent mai mult preparate. Ei iau, de exemplu, un barbituric puternic contra tulburarilor de somn, dimineata un produs stimulant, iar între acestea un tranchilizant. Multe medicamente prezinta interactiuni nefaste, mai ales în combinatie cu alcoolul. Bunaoara, pot prelungi sau întretine timp îndelungat starea de ebrietate indusa de alcool. Alteori, pot ameliora fenomenele de sevraj. Dependentii de opiacee abuzeaza si ei de tranchilizante, atât pe cale orala, cât si pe cale intravenoasa, de exemplu atunci când îsi injecteaza "Rohypnol ".

2. Somnifere

Sumar al principalelor clase de somnifere:
a) Barbiturice, de ex.: Luminal ( Fenobarbital )
b) Bromuri, de ex. Adalin ( bromuree )
c) Cloralhidrat/Paraldehyd, de ex. Chloraldurat
d) Alte categorii de substante, de ex. Distraneurin ( clometiazol ), utilizat în terapia de dezalcoolizare (produsul i.v. a fost retras de pe piata franceza, producatorul Astra Zeneca a retras întreaga productie din cauza gravelor efecte adverse. Nu se mai gaseste forma pentru administrare i.v. - n. tr.)
e) Perparate combinate periculoase, de ex. Mandrax ( metaqualona )

Barbiturice:
Barbituricele induc un somn asemanator narcozei (suprima fazele de vis/somn paradoxal).

Efecte secundare:
Efectele nedorite sunt rare, la doze normale, si de regula nu sunt sesizate din cauza actiunii principale a medicamentului, ele aparând în somn. Pot însa sa apara: somnolenta în timpul zilei, tulburari de echilibru, "stare de betie", mersul ebrios si tulburarea capacitatii de discernamânt.
Rareori, apar: depresia respiratorie, stare de excitatie nervoasa, dezorientare (frecvent la persoane mai în vârsta), hipotermie, tulburari de dinamica sexuala, dureri musculare si articulare.
Barbituricele interfereaza cu capacitatea de a conduce un autovehicol si reduc, în general, atentia.
Consumul concomitent de alcool este cel care evidentiaza sau potenteaza în mod periculos aceste efecte adverse, deorece ambele substante trebuie prelucrate (metabolizate) de ficat.

Riscul de dependenta:
Consumul de barbiturice poarta cu sine un mare risc de dependenta, deoarece doza trebuie marita deja la câteva zile, pentru a atinge efectul initial. De asemenea, primele fenomene de sevraj - neliniste, iritabilitate si insomnie - apar deja dupa primele doua saptamâni de consum. Barbituricele induc o tulburare severa a caracterului somnului normal, prin faptul ca suprima fazele de vis (somnul paradoxal) necesare pastrarii echilibrului psihic.

Consumul pe o perioada îndelungata induce modificari insidioase de personalitate.
În baza caracterului aproape identic al dependentei de alcool si al celei de barbiturice, ambele sunt incluse de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) în aceeasi categorie de dependenta.
Spre deosebire de tranchilizante, marja de siguranta dintre doza terapeutica si cea toxica este foarte redusa, fapt recunoscut si exploatat de multi oameni. Intoxicatia severa ramâne si azi o metoda raspândita de suicid.
O intoxicatie acuta cu barbiturice va provoca paralizarea progresiva a centrului respirator si prabusirea functiilor circulatorii.

Compusi cu brom ai ureei:
Aceste substante sunt legaturi chimice între uree si brom care, în ansamblu, au un efect mai slab decât barbituricele. În momentul întrarii în circuitul metabolic al organismului, ele se depoziteaza la diferite nivele, deoarece bromul se elimina doar lent din organism. Rezulta, în final, o intoxicatie cronica insidioasa cu brom, asa-numitul bromism, cu: stari de confuzie, pierderea memoriei, delirii în cazurile grave, dermatite, stranut, conjunctivita; sunt posibile hemoragii punctiforme la nivelul tegumentului si al mucoasei. Legaturile brom-uree prezinta si ele un risc mare de toleranta si dependenta.